Primăria Sector 5

Instituții publice, competențe și performanță instituțională

Primăria Sectorului 5 reprezintă aparatul administrativ prin care primarul exercită autoritatea executivă locală, pune în aplicare hotărârile Consiliului Local și coordonează serviciile publice aflate în competența sectorului. Consiliul Local este autoritatea deliberativă care aprobă bugetul, investițiile, organigrama, regulamentele, taxele locale și administrarea serviciilor publice, iar primarul conduce aparatul de specialitate și răspunde pentru executarea deciziilor adoptate.

Consiliul Local poate decide în problemele de interes local care nu sunt atribuite prin lege altor autorități și exercită competențe privind organizarea instituției, dezvoltarea economică și socială, administrarea patrimoniului, serviciile publice și cooperarea interinstituțională. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

Sectorul 5 funcționează în sistemul administrativ particular al municipiului București, în care competențele sunt împărțite între Primăria Generală și cele șase primării de sector. Administrația Sectorului 5 poate gestiona școli, servicii sociale, parcări, străzi locale, salubrizare, spații publice și impozite locale, dar nu controlează integral transportul public, termoficarea, marile artere, infrastructura metropolitană sau toate bunurile situate pe teritoriul său.

Această împărțire produce aceeași dificultate existentă în întreaga Capitală. Cetățeanul vede o singură stradă, o singură intersecție sau un singur teren abandonat, dar instituțiile pot vedea administratori diferiți, competențe suprapuse și suficient de multe avize pentru ca responsabilitatea să dispară înainte de începerea lucrării.

La 20 iulie 2026, Primăria Sectorului 5 este condusă de Vlad Popescu Piedone. Conducerea executivă este completată de viceprimarii Mircea Horațiu Nicolaidis și Alexandru Sebastian Lazarov, administratorul public Iulian Constantin Cârlogea și secretarul general Florin Mănuc. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

Actuala administrație a preluat un sistem instituțional format în mandatul lui Cristian Popescu Piedone. Continuitatea politică și familială a redus riscul unei rupturi administrative, dar a făcut dificilă separarea între proiectele inițiate anterior, rezultatele actualei conduceri și mecanismul politic construit în jurul numelui Piedone.

Profilul administrativ și social al sectorului

Sectorul 5 este unul dintre cele mai eterogene teritorii ale Bucureștiului. Include cartiere istorice și zone centrale, precum Cotroceni și o parte a zonei Uranus, cartiere de locuințe colective, zone cu dezvoltare imobiliară accelerată și comunități afectate de sărăcie, locuire precară, abandon școlar și acces redus la servicii publice.

Zona Ferentari concentrează o parte importantă a vulnerabilităților sociale. Documentațiile Băncii Mondiale au identificat probleme privind marginalizarea socială, calitatea locuirii, nivelul redus al educației, insuficiența infrastructurii sportive, sociale și educaționale, lipsa spațiilor verzi și accesul limitat la servicii medicale. (World Bank)

Sectorul cuprinde însă și zona Antiaeriană, una dintre cele mai importante rezerve de dezvoltare urbană din sud vestul Capitalei. Documentele Băncii Mondiale au evidențiat potențialul de regenerare și dezvoltare rezidențială al acestei zone, dar și riscurile generate de infrastructura rutieră insuficientă și de necesitatea coordonării dintre Primăria Sectorului 5 și municipalitate. (World Bank)

Această structură obligă administrația să gestioneze simultan două realități. În unele zone, problema este modernizarea spațiului public și administrarea presiunii imobiliare. În altele, problema este accesul la educație, locuire decentă, canalizare, servicii sociale și siguranță.

Sectorul 5 nu își poate permite luxul unei administrații exclusiv decorative. Aici, diferența dintre un proiect public realizat și unul rămas în documentație poate însemna diferența dintre integrare și marginalizare pentru comunități întregi.

Arhitectura instituțională

Aparatul de specialitate al primarului este organizat în direcții generale, direcții, servicii și compartimente responsabile pentru buget, investiții, achiziții, juridic, urbanism, patrimoniu, dezvoltare, fonduri europene, poliție locală, control, resurse umane, transparență, relația cu cetățenii și administrarea serviciilor publice.

În mai 2026, Consiliul Local a aprobat reorganizarea aparatului de specialitate, noua organigramă, statul de funcții, regulamentul de organizare și grila de salarizare. Reorganizarea a fost adoptată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 38 din 29 mai 2026. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

În aceeași perioadă a fost reorganizată și Direcția de Impozite și Taxe Locale. Modificările arată intenția actualei conduceri de a reconfigura aparatul după primul an de mandat și de a concentra responsabilitatea managerială în jurul conducerii executive. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

Reorganizarea poate elimina suprapuneri, poate clarifica responsabilitățile și poate reduce termenele administrative. Ea poate fi utilizată însă și pentru înlocuirea conducerilor, redistribuirea funcțiilor și instalarea unei echipe politice proprii.

Performanța reorganizării nu se măsoară prin numărul căsuțelor mutate în organigramă. Se măsoară prin reducerea timpului de soluționare, scăderea costurilor, diminuarea numărului de funcții temporare și creșterea calității serviciilor.

O administrație care își schimbă organigrama fără să își schimbe rezultatele nu s a reformat. Și a redesenat doar ierarhia.

Instituțiile subordonate

Sistemul administrativ al Sectorului 5 cuprinde instituții publice, direcții și societăți controlate de Consiliul Local.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5 aplică politicile și programele privind protecția copilului, sprijinirea familiilor, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, persoanelor marginalizate și altor categorii aflate în dificultate. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

Direcția de Impozite și Taxe Locale administrează creanțele fiscale ale sectorului și gestionează relația cu contribuabilii. Administrația Dezvoltare Urbană este responsabilă de parcările publice și de reședință și de o parte a sistematizării rutiere. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

Complexul Multifuncțional „Sfântul Andrei” desfășoară activități sociale, medicale și comunitare. Economat Sector 5 administrează puncte comerciale concepute pentru vânzarea unor produse la prețuri accesibile, în special pentru populația vulnerabilă. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

În domeniul educației funcționează Direcția de Administrare a Unităților de Învățământ Sector 5, înființată ca serviciu public de interes local în anul 2024 și reorganizată ulterior. Aceasta gestionează infrastructura școlilor și grădinițelor, lucrările de modernizare, dotările și relația administrativă cu unitățile de învățământ. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

Separarea activităților în instituții specializate poate crește profesionalizarea. Riscul este construirea unui sistem în care fiecare problemă trece prin mai multe entități, iar răspunderea este transferată de la primărie la direcție, de la direcție la societate și de la societate la contractant.

Pentru cetățean, denumirea exactă a instituției este secundară. El nu ar trebui să cunoască organigrama pentru a afla cine trebuie să repare un trotuar sau să soluționeze o cerere.

Societățile publice

Sectorul 5 utilizează mai multe societăți controlate de autoritatea locală, între care Amenajare Edilitară S5 SA, Salubrizare Sector 5 SA și Infrastructură S5 SA. Bugetele acestora pentru anul 2026 au fost aprobate distinct de Consiliul Local. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

Amenajare Edilitară S5 este o societate cu capital public, constituită inițial pentru furnizarea unor servicii de utilitate publică și reorganizată ulterior sub actuala denumire. Societatea de salubrizare gestionează activități privind colectarea deșeurilor și curățenia, iar Infrastructură S5 poate realiza lucrări de construcții și intervenții asupra domeniului public. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

Modelul societăților proprii oferă administrației utilaje, personal și capacitatea de a interveni fără organizarea unei proceduri separate pentru fiecare lucrare. El poate reduce dependența de operatorii privați și poate păstra resursele tehnice în patrimoniul public.

În același timp, sistemul creează un circuit administrativ închis. Primăria comandă, societatea proprie execută, Consiliul Local aprobă bugetul, iar aceeași autoritate evaluează rezultatul.

O societate publică nu este eficientă numai pentru că nu este privată. Ea poate avea costuri ridicate, personal excedentar, achiziții slabe și conducere politizată. Diferența este că pierderea nu apare în profitul unui contractor, ci este absorbită direct sau indirect de bugetul comunității.

Evaluarea trebuie să urmărească prețul pe unitate de serviciu, productivitatea, contractele, subvențiile, datoriile, numărul angajaților și rezultatele consiliilor de administrație.

Competențele administrației

Primăria Sectorului 5 exercită atribuții în educație, asistență socială, salubrizare, administrarea domeniului public local, parcări, urbanism, fiscalitate locală, evidența persoanelor, poliție locală, reabilitare termică, locuire socială, cultură și activități comunitare.

În educație, administrația răspunde pentru clădiri, lucrări, dotări și cheltuielile materiale ale unităților de învățământ. Nu stabilește programa și nu conduce procesul didactic, dar condițiile în care acesta se desfășoară depind direct de investițiile locale.

În asistența socială, sectorul gestionează servicii pentru categorii care necesită intervenții complexe și costisitoare. Performanța nu trebuie măsurată numai prin numărul ajutoarelor acordate, ci și prin reintegrarea școlară, reducerea abandonului, accesul la muncă și îmbunătățirea condițiilor de locuire.

În urbanism, primăria emite documentații și autorizații în limitele competențelor sectoriale. Dezvoltarea zonelor Antiaeriană, Rahova și Ferentari necesită însă coordonare cu Primăria Capitalei, deoarece infrastructura rutieră, transportul, utilitățile și planificarea teritorială depășesc limitele administrative ale sectorului.

În administrarea domeniului public, sectorul gestionează străzile și bunurile aflate în competența sa. Primăria publică inclusiv o evidență distinctă a străzilor administrate local, recunoscând implicit că nu toate arterele aflate pe teritoriul sectorului îi aparțin administrativ. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

Bugetul pentru anul 2026

Bugetul de venituri și cheltuieli al Sectorului 5 pentru anul 2026 a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 35 din 12 mai 2026 și a fost rectificat la 22 iunie 2026. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

În forma aprobată inițial, bugetul era de aproximativ 1,63 miliarde de lei. Peste 837 de milioane de lei proveneau din cote defalcate din impozitul pe venit, aproximativ 310 milioane de lei din venituri proprii, peste 205 milioane de lei din subvenții de la bugetul de stat, iar fondurile europene și alte finanțări prevăzute în structura veniturilor depășeau 12 milioane de lei. (Buletin de București)

Structura indică o dependență importantă de redistribuirea impozitului pe venit și de transferurile bugetare. Veniturile proprii reprezintă o componentă semnificativă, dar nu suficientă pentru susținerea integrală a serviciilor și investițiilor.

Sectorul a înregistrat la sfârșitul anului 2025 un excedent bugetar de aproximativ 39,9 milioane de lei. Suma a fost transferată în bugetul anului 2026 pentru finanțarea dezvoltării și acoperirea eventualelor decalaje dintre încasări și plăți. (Buletin de București)

Excedentul poate demonstra prudență financiară sau venituri mai mari decât cele anticipate. Poate demonstra însă și incapacitatea de a executa investițiile programate.

Banii rămași în cont nu sunt automat economie. Dacă provin dintr o școală care nu a fost consolidată, dintr un proiect întârziat sau dintr o licitație nefinalizată, excedentul este doar forma contabilă a unei promisiuni neonorate.

Pentru aparatul de specialitate al primarului au fost programate cheltuieli de peste 401 milioane de lei. Aproximativ 153 de milioane de lei erau prevăzute pentru bunuri și servicii, peste 48 de milioane pentru proiecte finanțate prin PNRR, iar aproximativ 134 de milioane pentru cheltuieli de capital. (Buletin de București)

Pentru Poliția Locală și structurile de ordine publică au fost alocate peste 43 de milioane de lei, inclusiv pentru sisteme de monitorizare, camere și control al accesului. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului avea un buget programat de aproximativ 350 de milioane de lei. (Buletin de București)

Protecția mediului beneficia de aproape 193 de milioane de lei, cea mai mare parte fiind destinată salubrizării. (Buletin de București)

Dimensiunea aparatului și a cheltuielilor sociale este explicabilă prin complexitatea sectorului. Totuși, standardul de evaluare nu trebuie să fie suma cheltuită, ci costul pe beneficiar, calitatea serviciului și reducerea vulnerabilităților.

Educație și infrastructură școlară

Bugetul pentru 2026 continuă lucrările de consolidare și modernizare a mai multor unități de învățământ, între care Grădinița nr. 54 din Ferentari, Școala Gimnazială „Grigore Tocilescu”, Școala „I. G. Duca” și Școala Gimnazială nr. 127. (Buletin de București)

Modernizarea infrastructurii școlare este una dintre cele mai importante responsabilități ale administrației. Într un sector afectat de abandon și diferențe sociale, investiția în școli nu este numai o lucrare de construcții. Este o intervenție de securitate socială.

Performanța trebuie evaluată prin numărul clădirilor finalizate, respectarea termenelor, reducerea învățământului în schimburi, siguranța la incendiu, eficiența energetică și accesul copiilor din zonele vulnerabile.

O școală renovată în centrul sectorului și o școală abandonată administrativ în Ferentari nu produc o medie acceptabilă. Ele produc două administrații diferite pentru două comunități diferite.

Locuire și regenerare urbană

Un proiect important prevăzut în buget este construirea unor locuințe cu standard energetic ridicat pentru tineri, finanțate prin PNRR. Pentru programul „Locuințe nZEB pentru tineri” era alocată o sumă de peste 53 de milioane de lei. (Buletin de București)

Proiectul poate răspunde accesului dificil la locuințe și poate susține regenerarea unor zone slab dezvoltate. Evaluarea trebuie să urmărească însă criteriile de atribuire, costul pe locuință, amplasamentul, accesul la transport și riscul transformării proiectului într un mecanism de distribuire politică a locuințelor.

Regenerarea urbană a Ferentariului și dezvoltarea zonei Antiaeriană necesită mai mult decât reabilitarea trotuarelor. Sunt necesare infrastructură de transport, educație, locuire, spații verzi, servicii medicale și integrare economică.

Sectorul 5 are avantajul unor strategii și documentații realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Problema nu mai este lipsa diagnosticului. Problemele sunt vechi, descrise și cartografiate. Testul administrației este capacitatea de a trece de la documentul strategic la schimbarea concretă a cartierului.

Parcări și mobilitate

Administrația Dezvoltare Urbană gestionează parcările publice și rezidențiale. Solicitările pentru locurile de parcare sunt depuse printr o platformă online, iar atribuirea este realizată în ordinea cronologică a înscrierii, în limita disponibilului. La începutul anului 2026, administrația declara existența a aproximativ 32.000 de locuri, dintre care 3.850 erau disponibile. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

În anul 2025 ar fi fost create aproximativ 7.000 de locuri noi, iar pentru 2026 administrația și a propus realizarea altor 10.000 și continuarea sistematizării rutiere în zonele Panduri, Șoseaua Viilor și pe arterele principale. Datele provin din comunicarea oficială și trebuie verificate ulterior prin recepții și evidența efectivă a locurilor. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

Digitalizarea atribuirii reduce interacțiunea discreționară și permite urmărirea solicitării. Totuși, ordinea cronologică poate avantaja persoanele care au acces rapid la internet și sunt pregătite exact în momentul deschiderii platformei.

Politica parcărilor răspunde unei nevoi reale, dar nu poate înlocui mobilitatea urbană. Construirea a mii de locuri fără extinderea transportului public și fără protejarea trotuarelor poate administra staționarea, nu traficul.

Salubrizare și mediu

Salubrizarea este furnizată printr un operator controlat de autoritatea locală. Societatea are responsabilități privind colectarea deșeurilor, curățenia și alte activități specifice serviciului. (salubrizare5.ro)

Utilizarea operatorului propriu poate permite control mai bun asupra flotei și programului de colectare. Performanța trebuie măsurată prin costul pe tonă, frecvența intervențiilor, procentul de colectare separată, numărul reclamațiilor și starea efectivă a străzilor.

Într un sector cu zone construite dens și comunități vulnerabile, salubrizarea este simultan serviciu de mediu, sănătate publică și ordine urbană. Lipsa colectării regulate produce rapid depozitări necontrolate, conflicte și degradarea spațiului comun.

Operatorul a anunțat pentru anul 2026 suspendarea serviciilor în cazul utilizatorilor care nu și au reînnoit contractele. Situația indică existența unui model contractual direct, dar ridică problema continuității serviciului public și a modului în care sunt gestionate deșeurile produse de gospodăriile fără contract valabil. (salubrizare5.ro)

Deșeurile nu dispar juridic atunci când contractul este suspendat. Ele rămân fizic în sector.

Digitalizarea serviciilor

Primăria oferă acces la plata taxelor prin Ghișeul.ro, platforme pentru parcări, formulare administrative și servicii online. Direcția de Impozite și Taxe Locale utilizează aplicațiile Avansis Online și Avansis Mobile pentru verificarea obligațiilor și plăților fiscale.

Începând din februarie 2026, autentificarea în aplicațiile fiscale poate fi realizată prin sistemul național de identitate electronică ROeID. Contribuabilii își pot consulta obligațiile și situația plăților fără deplasare la ghișeu. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

Aceste instrumente reprezintă o evoluție instituțională, dar digitalizarea trebuie evaluată prin procentul procedurilor finalizate integral online, timpul de răspuns, interoperabilitatea bazelor de date și reducerea documentelor solicitate cetățeanului.

Existența unei aplicații nu înseamnă automat transformare digitală. O cerere transmisă online, tipărită de funcționar și plimbată între birouri rămâne o procedură analogică ascunsă în spatele unui ecran.

Securitatea digitală

Principala vulnerabilitate digitală a instituției a fost demonstrată de atacul cibernetic produs în octombrie 2024. Investigațiile jurnalistice au indicat compromiterea unei baze de date care ar fi conținut informații privind aproximativ 200.000 de persoane și publicarea sau oferirea spre vânzare a datelor de către atacatori. (Buletin de București)

O investigație ulterioară a analizat contractele de securitate informatică încheiate anterior atacului și capacitatea tehnică a furnizorului selectat. (Snoop)

Incidentul nu trebuie tratat ca o problemă tehnică izolată. O primărie administrează date fiscale, patrimoniale, sociale, juridice și de identitate. Compromiterea lor afectează drepturile cetățenilor și încrederea în instituție.

Integrarea ROeID și extinderea serviciilor online cresc accesibilitatea, dar măresc și suprafața de atac. Digitalizarea fără securitate nu este modernizare. Este simplificarea accesului inclusiv pentru atacator.

Performanța instituțională în acest domeniu trebuie evaluată prin audituri independente, segmentarea rețelelor, copii de siguranță, planuri de continuitate, testarea vulnerabilităților și informarea persoanelor afectate.

Transparență și raportare

Site ul Primăriei Sectorului 5 publică hotărâri, procese verbale, ședințe video, organigrame, proiecte de buget, informații financiare, date privind datoria publică și documentații urbanistice. Instituția pune la dispoziție și o platformă separată pentru vizualizarea bugetului. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

Pagina dedicată aplicării Legii nr. 544 din 2001 include rapoarte anuale privind accesul la informațiile de interes public pentru anii 2022 până în 2025. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

Totuși, raportul general de activitate al aparatului de specialitate afișat pe aceeași pagină acoperă perioada iunie 2016 până în iunie 2017. Absența unor rapoarte anuale consolidate și ușor accesibile pentru activitatea recentă limitează evaluarea performanței. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

Publicarea hotărârilor nu substituie raportarea. Cetățeanul nu ar trebui să reconstruiască singur activitatea administrației din sute de anexe, convocatoare și fișiere.

O administrație performantă trebuie să publice anual un document unic cu obiective, indicatori, buget programat, execuție, proiecte finalizate, întârzieri, litigii, contracte și nivelul de satisfacție al cetățenilor.

Transparența nu înseamnă doar că documentul poate fi găsit. Înseamnă că informația poate fi înțeleasă, comparată și utilizată pentru stabilirea răspunderii.

Evaluarea performanței instituționale

Principala forță a Primăriei Sectorului 5 este capacitatea financiară suficientă pentru susținerea investițiilor și serviciilor sociale. Bugetul de aproximativ 1,63 miliarde de lei permite lucrări în școli, locuințe, infrastructură, salubrizare și digitalizare. (Buletin de București)

A doua forță este existența unor societăți și instituții proprii. Acestea oferă capacitate de intervenție în salubrizare, infrastructură, parcări, educație și servicii sociale.

A treia forță este existența unei baze strategice elaborate cu sprijinul Băncii Mondiale. Problemele zonelor Ferentari și Antiaeriană sunt documentate, iar administrația dispune de propuneri privind regenerarea și dezvoltarea urbană. (World Bank)

A patra forță este extinderea serviciilor digitale. Parcările, taxele locale și alte proceduri pot fi accesate online, reducând o parte a dependenței de ghișeu. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

Principala vulnerabilitate este decalajul dintre nevoile sectorului și capacitatea de execuție demonstrată. Excedentul bugetar din 2025 arată că aproape 40 de milioane de lei au rămas neutilizate la finalul exercițiului. (Buletin de București)

A doua vulnerabilitate este fragmentarea instituțională. Aparatul primarului, instituțiile subordonate și societățile publice formează un sistem amplu, în care responsabilitatea poate fi transferată între numeroase entități.

A treia vulnerabilitate este caracterul personalizat al conducerii. Actualul primar a preluat proiectele, echipa și capitalul politic al tatălui său. Continuitatea poate evita blocajele, dar poate reduce competiția profesională și poate transforma instituția într o structură asociată unei familii politice.

A patra vulnerabilitate este securitatea digitală. Atacul din 2024 a demonstrat că modernizarea serviciilor nu a fost însoțită de un nivel suficient de protecție a datelor. (Buletin de București)

A cincea vulnerabilitate este raportarea instituțională incompletă. Primăria publică numeroase documente punctuale, dar nu oferă un raport anual recent și consolidat care să permită compararea obiectivelor cu rezultatele. (Primăria Sector 5 Bucuresti)

A șasea vulnerabilitate este dependența de finanțările și competențele altor autorități. Regenerarea urbană, transportul, infrastructura majoră și dezvoltarea zonei Antiaeriană nu pot fi realizate exclusiv prin deciziile sectorului.

Concluzie instituțională

Primăria Sectorului 5 administrează unul dintre cele mai dificile și mai inegale teritorii ale Capitalei. Instituția trebuie să gestioneze simultan dezvoltarea imobiliară, infrastructura urbană, vulnerabilitatea socială, educația, salubrizarea și accesul la servicii publice.

Dispune de un buget important, instituții specializate, societăți proprii și documentații strategice. Nu poate susține în mod credibil că îi lipsesc complet instrumentele necesare.

Problema fundamentală este transformarea acestor instrumente în rezultate coerente și măsurabile.

Sectorul 5 nu are nevoie numai de parcări, asfalt și intervenții vizibile. Are nevoie de reducerea decalajelor dintre cartiere, de școli funcționale, de regenerarea Ferentariului, de dezvoltarea coerentă a zonei Antiaeriană și de servicii sociale care să producă integrare, nu doar administrarea permanentă a vulnerabilității.

Modelul societăților proprii poate furniza capacitate executivă, dar trebuie controlat prin comparații de cost, indicatori și audit. Digitalizarea poate reduce birocrația, dar trebuie însoțită de securitate. Continuitatea politică poate menține proiectele, dar nu trebuie să transforme administrația într o moștenire familială.

Primăria Sectorului 5 are o sarcină mai dificilă decât administrațiile sectoarelor mai prospere. Tocmai de aceea, performanța sa nu trebuie evaluată numai prin media investițiilor, ci prin îmbunătățirea situației celor mai vulnerabile zone.

O administrație este performantă nu atunci când poate arăta cel mai bine partea deja dezvoltată a sectorului, ci atunci când reușește să reducă distanța dintre Cotroceni și Ferentari.

Sectorul 5 dispune de bani, instituții, societăți și strategii. Ceea ce îi lipsește încă este demonstrația publică, realizată prin indicatori comparabili, că toate aceste structuri funcționează ca un singur sistem administrativ și nu ca o rețea de instituții unite mai ales prin aceeași conducere politică.

Primăria Sectorului 5 nu trebuie să demonstreze doar că poate administra prezentul. Trebuie să demonstreze că poate schimba structura socială și urbană care face ca, în interiorul aceluiași sector, adresa de domiciliu să determine încă nivelul de acces la educație, siguranță, spațiu public și demnitate administrativă.