Consiliul Județean Bihor

Județul Bihor

Județul Bihor este situat în nord vestul României, la frontiera cu Ungaria, și reprezintă unul dintre principalele teritorii de legătură dintre România și Europa Centrală. Reședința județului este municipiul Oradea, centru administrativ, economic, universitar, medical și cultural care concentrează o parte importantă a populației, investițiilor și serviciilor publice județene.

Bihorul face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord Vest și ocupă o poziție strategică între Câmpia de Vest, Munții Apuseni și frontiera româno ungară. Județul reunește teritorii cu profiluri foarte diferite. Vestul are un caracter predominant agricol, logistic și transfrontalier. Zona metropolitană Oradea concentrează industria, serviciile, infrastructura și dezvoltarea rezidențială. Sudul și sud estul sunt organizate în jurul municipiilor Beiuș și Salonta și al orașelor Ștei, Nucet și Vașcău, iar estul județului cuprinde zone montane, carstice și forestiere cu un potențial turistic și natural deosebit.

Poziția de frontieră, apropierea de Ungaria, accesul la rețeaua europeană de transport, resursele geotermale, patrimoniul arhitectural al Oradiei, stațiunile balneare și zona montană conferă județului o combinație rară de avantaje economice. Bihorul este simultan județ industrial, agricol, logistic, balnear, turistic și transfrontalier.

Suprafața și organizarea administrativă

Județul Bihor are o suprafață de aproximativ 7.544 de kilometri pătrați, reprezentând circa 3,16 la sută din teritoriul României. Este unul dintre cele mai întinse județe ale țării și cel mai mare județ din Regiunea de Dezvoltare Nord Vest după suprafață.  

Organizarea administrativă cuprinde 4 municipii, 6 orașe și 91 de comune, în total 101 unități administrativ teritoriale. Municipiile sunt Oradea, Beiuș, Marghita și Salonta. Orașele sunt Aleșd, Nucet, Săcueni, Ștei, Valea lui Mihai și Vașcău.  

Oradea este singura localitate de rangul întâi din județ și îndeplinește rolul de centru regional. Beiuș deservește sud estul județului și Depresiunea Beiușului. Marghita reprezintă principalul centru urban din nordul Bihorului, iar Salonta deservește zona agricolă din sud vest. Rețeaua de orașe mici asigură servicii administrative, comerciale și sociale pentru comunele învecinate, dar capacitatea lor economică este considerabil mai redusă decât cea a municipiului Oradea.

Județul se învecinează la nord cu județul Satu Mare, la est cu județele Sălaj, Cluj și Alba, la sud cu județul Arad, iar la vest cu Ungaria. Poziția frontalieră oferă acces direct la piețele central europene și conferă Bihorului rolul de teritoriu de tranzit și cooperare transfrontalieră.  

Relieful coboară de la est către vest. Partea estică este ocupată de Munții Bihorului, Munții Vlădeasa, Munții Pădurea Craiului și Munții Codru Moma. Zona centrală cuprinde dealuri și depresiuni, iar partea vestică aparține Câmpiei de Vest. Această structură determină diferențe majore de densitate, infrastructură și dezvoltare economică între zona de câmpie și comunitățile montane.

Principalele cursuri de apă sunt Crișul Repede, Crișul Negru, Barcăul și Ierul. Crișul Repede traversează municipiul Oradea și formează principalul culoar de transport și dezvoltare dintre Munții Apuseni, Oradea și frontiera cu Ungaria.

Zona montană este caracterizată prin relief carstic, peșteri, chei, avene, platouri și păduri întinse. Padișul, Valea Sighiștelului, Defileul Crișului Repede, Peștera Urșilor și zona Roșia sunt printre cele mai importante repere naturale ale județului.

Populația și evoluția demografică

Conform rezultatelor Recensământului populației și locuințelor din anul 2021, județul Bihor avea o populație rezidentă de aproximativ 551.297 de persoane, în scădere cu aproximativ 24.100 de locuitori față de recensământul anterior.  

Raportată la suprafața județului, această populație corespunde unei densități de aproximativ 73 de locuitori pe kilometru pătrat. Densitatea este însă distribuită inegal. Municipiul Oradea și localitățile periurbane concentrează cea mai mare parte a populației și activităților economice, în timp ce estul montan și unele comune din sudul și nordul județului au densități mult mai reduse.

Evoluția demografică este descendentă, ca în majoritatea județelor României. Sporul natural negativ, migrația externă, plecarea tinerilor către centre universitare și economice și îmbătrânirea populației rurale reduc baza demografică a județului.

Zona metropolitană Oradea are o situație mai favorabilă decât restul teritoriului. Comune precum Sânmartin, Sântandrei, Borș, Oșorhei, Nojorid, Paleu și Biharia sunt integrate tot mai puternic în sistemul urban al municipiului. Dezvoltarea rezidențială, parcurile industriale și accesul la locuri de muncă atrag populație și produc navetism zilnic.

Această extindere creează însă presiune asupra drumurilor, transportului public, rețelelor de apă și canalizare, școlilor și serviciilor medicale. Populația efectiv deservită în zona Oradea este mai mare decât cea care poate fi dedusă exclusiv din domiciliile administrative, deoarece mobilitatea zilnică depășește limitele municipiului.

Municipiile Beiuș, Marghita și Salonta mențin funcții urbane importante, dar sunt afectate de migrație și de concurența economică exercitată de Oradea și de centrele din Ungaria. În orașele mici și în comunele montane, reducerea populației active poate pune în discuție sustenabilitatea școlilor, serviciilor medicale și transportului public.

Migrația externă este importantă, fiind favorizată și de proximitatea frontierei. Locuitorii județului lucrează în Ungaria, Austria, Germania, Italia, Regatul Unit și alte state europene. O parte a populației desfășoară activități economice transfrontaliere sau utilizează servicii și piețe de muncă situate în apropierea graniței.

Diferența dintre populația după domiciliu și populația rezidentă trebuie interpretată cu prudență. Evidențele administrative pot include persoane stabilite în străinătate sau în alte județe, iar fluxurile cotidiene din zona metropolitană și de frontieră nu sunt reflectate integral în datele de domiciliu.

Bihorul are o structură etnică și confesională diversă. Majoritatea populației este română, dar există o comunitate maghiară importantă, concentrată în special în Oradea, Marghita, Săcueni, Valea lui Mihai și comunele din nord vest. Sunt prezente și comunități rome, slovace, germane și alte minorități. Diversitatea culturală și lingvistică constituie una dintre caracteristicile istorice ale județului.

Caracteristicile teritoriale și economice

Bihorul are una dintre cele mai diversificate economii din nord vestul României. Consiliul Județean prezintă județul drept a doua economie ca dimensiune din Regiunea Nord Vest și una dintre principalele contribuții județene la produsul intern brut național.  

Structura economică include industria prelucrătoare, producția de componente, industria alimentară, construcțiile, transportul, logistica, comerțul, serviciile, agricultura și turismul. Municipiul Oradea este principalul pol economic și concentrează investițiile, parcurile industriale, serviciile financiare, învățământul superior și infrastructura medicală.

Dezvoltarea industrială a Oradiei a fost susținută de parcuri industriale și de disponibilitatea infrastructurii rutiere și de utilități. Industria componentelor auto, producția de echipamente electrice, prelucrarea metalelor, materialele de construcții, industria alimentară și logistica sunt domenii importante.

Poziționarea la frontieră permite accesul relativ rapid la piețele din Ungaria și Europa Centrală. Acest avantaj favorizează exporturile, transportul și investițiile străine, dar expune economia locală la schimbările din lanțurile europene de aprovizionare și la concurența salarială transfrontalieră.

Salonta are un profil agroindustrial și comercial, beneficiind de terenurile agricole fertile din sud vest. Marghita și Valea lui Mihai deservesc zona agricolă și de frontieră din nordul județului. Beiuș, Ștei, Nucet și Vașcău sunt centre pentru sud estul montan și submontan, cu activități industriale, comerciale, turistice și servicii publice.

Aleșdul ocupă o poziție strategică pe culoarul Crișului Repede, între Oradea și Cluj. Orașul și localitățile din jur au activități industriale și logistice, dar sunt afectate de traficul intens și de diferențele de infrastructură.

În fostele zone miniere din Ștei, Nucet, Vașcău și Băița, restrângerea activităților extractive a produs pierderea locurilor de muncă și necesitatea reconversiei. Regenerarea acestor teritorii presupune ecologizare, reutilizarea terenurilor industriale, infrastructură și dezvoltarea unor alternative economice.

Agricultura și economia rurală

Partea vestică a județului dispune de terenuri agricole fertile și condiții favorabile culturilor de câmp. Principalele activități sunt cultivarea cerealelor, porumbului, plantelor oleaginoase, legumelor și plantelor furajere, alături de creșterea animalelor.

Zonele Salonta, Cefa, Tulca, Avram Iancu, Diosig, Săcueni și Valea lui Mihai au un profil agricol important. În nordul județului sunt prezente viticultura și tradițiile asociate Văii Ierului, iar documentele de promovare turistică ale județului menționează evenimente și activități legate de podgorii, produse agricole și comunitățile locale.  

Agricultura performantă coexistă cu gospodării mici și exploatații fragmentate. Accesul la irigații, asocierea producătorilor, depozitarea și procesarea rămân probleme importante. Exportul materiilor prime produce mai puțină valoare locală decât procesarea alimentară și integrarea în lanțuri comerciale regionale.

În zona montană predomină creșterea animalelor, exploatarea pășunilor, silvicultura și activitățile tradiționale. Produsele locale, gastronomia și meșteșugurile pot fi integrate în turism, dar pentru aceasta sunt necesare standardizare, promovare și acces la piețe.

Dezvoltarea rurală nu poate fi redusă la agricultură. Comunele au nevoie de drumuri, apă, canalizare, acces la internet, transport public, servicii medicale și educație. În absența acestor condiții, chiar și localitățile cu resurse agricole pierd populație activă.

Infrastructura și conectivitatea

Poziția la frontieră reprezintă unul dintre cele mai importante avantaje ale Bihorului. Județul este conectat cu Ungaria prin mai multe puncte rutiere și feroviare și funcționează ca poartă de intrare către Europa Centrală.

Oradea este un nod rutier și feroviar major. Drumurile naționale și europene asigură legături către Cluj Napoca, Arad, Satu Mare, Deva și Ungaria. Dezvoltarea drumurilor expres, a centurilor și a conexiunilor cu autostrada din Ungaria poate modifica semnificativ competitivitatea județului.

Rețeaua feroviară conectează Oradea cu Cluj Napoca, Arad, Satu Mare și Budapesta. Modernizarea infrastructurii feroviare este importantă pentru transportul de persoane, navetism și fluxurile de marfă.

Aeroportul Internațional Oradea reprezintă o infrastructură strategică pentru județ. Rolul său trebuie evaluat prin stabilitatea curselor, conectivitatea internațională, traficul de pasageri, potențialul cargo și integrarea cu transportul terestru.

Consiliul Județean a indicat infrastructura rutieră, feroviară și aeriană drept priorități ale investițiilor județene. Proiectele recente includ legături rutiere metropolitane, modernizarea unor drumuri turistice și dezvoltarea unui sistem de transport de tip tramvai tren.  

Avantajele de conectivitate sunt distribuite inegal. Oradea și vestul județului beneficiază de frontieră, infrastructură și investiții. Sud estul montan rămâne dependent de drumuri județene și naționale care traversează relief dificil și localități numeroase.

Accesul spre Padiș, Stâna de Vale, Vârtop, Roșia și Valea Sighiștelului este esențial pentru turism. Consiliul Județean derulează sau pregătește proiecte privind modernizarea drumurilor și amenajarea infrastructurii de vizitare în aceste zone.  

Resursele geotermale și turismul balnear

Bihorul dispune de resurse geotermale importante, utilizate pentru tratament balnear, agrement și, în anumite proiecte, pentru încălzire. Stațiunile Băile Felix și Băile 1 Mai constituie principalul pol balnear al județului și unul dintre cele mai cunoscute complexe turistice de acest tip din România.

Proximitatea față de Oradea permite integrarea turismului balnear cu turismul urban, medical și de evenimente. Vizitatorii pot combina tratamentul și agrementul cu patrimoniul arhitectural, gastronomia și oferta culturală a municipiului.

Resursa geotermală trebuie administrată prudent. Exploatarea excesivă, pierderile din rețele și lipsa reinjectării pot afecta sustenabilitatea pe termen lung. Avantajul natural nu este nelimitat, iar protejarea zăcământului trebuie să fie parte a politicii publice.

Turismul balnear are nevoie de servicii medicale, infrastructură hotelieră, spații publice de calitate, transport și personal calificat. Simplul acces la apă termală nu garantează competitivitatea în raport cu stațiunile din Ungaria sau alte state central europene.

Turismul montan, patrimoniul și identitatea județului

Bihorul dispune de două mari areale turistice. Primul este format de Oradea, Băile Felix și Băile 1 Mai. Al doilea cuprinde Munții Apuseni, Depresiunea Beiușului și zonele carstice din sud est. Strategia județeană de turism urmărește integrarea patrimoniului natural, arhitectural, gastronomic și cultural într un sistem coerent de destinații.  

Oradea are unul dintre cele mai valoroase ansambluri arhitecturale urbane din România. Centrul istoric reunește clădiri baroce, clasice și de tip Secession. Palatul Vulturul Negru, Cetatea Oradea, Palatul Baroc, catedralele și ansamblurile de pe malurile Crișului Repede formează principalul produs cultural urban.

Restaurarea fațadelor și amenajarea spațiilor publice au consolidat atractivitatea turistică a municipiului. Această dezvoltare poate produce efecte pentru întregul județ dacă vizitatorii sunt direcționați către stațiunile balneare, zona montană, satele tradiționale și producătorii locali.

Zona Padiș este unul dintre cele mai importante teritorii carstice din România. Peșterile, avenele, cheile și traseele montane oferă un potențial major pentru drumeție, speoturism și ecoturism. Peștera Urșilor de la Chișcău este unul dintre cele mai cunoscute obiective naturale ale județului.

Stâna de Vale și Vârtop au potențial pentru sporturi de iarnă și turism pe tot parcursul anului. Proiectele publice urmăresc dezvoltarea infrastructurii, a accesului și a serviciilor, însă extinderea trebuie corelată cu protejarea ecosistemelor montane.  

Satele din zona Beiușului, Roșiei și Pădurii Craiului păstrează arhitectură tradițională, meșteșuguri și obiceiuri locale. Consiliul Județean a inițiat programe de sprijin pentru conservarea gospodăriilor și integrarea lor în circuitul turistic.  

Particularități și probleme structurale

Principala particularitate a județului este diferența dintre Oradea și restul teritoriului. Municipiul reședință beneficiază de investiții, infrastructură, servicii și o capacitate administrativă considerabilă. Orașele mici și comunele montane au resurse mai limitate și depind într o măsură mai mare de finanțările județene și europene.

Dezvoltarea metropolitană produce beneficii, dar și presiuni. Extinderea rezidențială în comunele din jurul Oradiei crește traficul și necesarul de utilități, transport și servicii educaționale. Fără coordonare, localitățile pot autoriza dezvoltări înaintea infrastructurii necesare.

Declinul demografic afectează în special satele și orașele mici. Migrația tinerilor reduce forța de muncă și capacitatea comunităților de a susține servicii publice. În unele zone, apropierea de Ungaria favorizează navetismul și accesul la locuri de muncă externe, dar poate accelera și pierderea resurselor umane locale.

Accesibilitatea turistică rămâne inegală. Documentele strategice județene au identificat infrastructura rutieră deficitară, promovarea fragmentată și semnalizarea insuficientă drept vulnerabilități ale turismului bihorean.  

Reconversia fostelor zone miniere este incompletă. Localitățile Ștei, Nucet și Vașcău au nevoie de investiții, regenerare urbană, infrastructură și activități economice alternative.

Protejarea mediului este esențială în zonele carstice. Dezvoltarea turistică necontrolată, construcțiile fără infrastructură de apă și canalizare, traficul și deșeurile pot afecta ireversibil ecosistemele.

Gestionarea deșeurilor este organizată printr un sistem județean împărțit în mai multe zone de colectare. Eficiența acestuia depinde de colectarea separată, funcționarea instalațiilor, controlul contractelor și disciplina fiecărei administrații locale.  

Fragmentarea administrativă este considerabilă. Cele 91 de comune au capacități financiare și tehnice foarte diferite. Cooperarea intercomunitară și sprijinul tehnic județean sunt necesare pentru proiecte de infrastructură, utilități, transport și gestionarea deșeurilor.

Rolul Consiliului Județean Bihor

Consiliul Județean Bihor este autoritatea deliberativă a administrației publice locale constituită la nivelul județului. El adoptă hotărâri privind bugetul, patrimoniul, serviciile publice județene, instituțiile subordonate și strategiile de dezvoltare.

Consiliul Județean nu este superiorul ierarhic al primarilor și consiliilor locale. Cele 101 unități administrativ teritoriale au autonomie locală și exercită competențe proprii. Consiliul Județean coordonează activități de interes județean și cooperează cu autoritățile locale, fără a putea substitui discreționar atribuțiile acestora.

Potrivit articolului 173 din Codul administrativ, Consiliul Județean exercită atribuții privind organizarea aparatului de specialitate și a instituțiilor județene, dezvoltarea economică și socială, administrarea domeniului public și privat, serviciile publice de interes județean, cooperarea instituțională și alte competențe stabilite prin lege.  

Organizarea aparatului și a instituțiilor județene

Consiliul Județean aprobă organigrama, statul de funcții și regulamentele aparatului de specialitate și ale instituțiilor aflate în subordinea sau sub autoritatea sa. Poate înființa, reorganiza sau desființa instituții și servicii publice de interes județean, cu respectarea legislației speciale.

Aceste competențe privesc unitățile sanitare, instituțiile culturale, serviciile sociale, structurile de evidență a persoanelor și alte entități care furnizează servicii pentru populația județului.

Evaluarea instituțiilor nu trebuie limitată la legalitatea formală a cheltuielilor. Sunt relevante costul serviciului, numărul beneficiarilor, timpul de răspuns, calitatea intervențiilor și atingerea indicatorilor de performanță.

Bugetul și investițiile

Consiliul Județean aprobă bugetul județului, rectificările, contul de execuție și programele de investiții. Poate contracta împrumuturi, poate participa la proiecte naționale și europene și poate încheia parteneriate cu autoritățile locale.

Politica bugetară trebuie să echilibreze dezvoltarea zonei Oradea cu nevoile municipiilor secundare, orașelor mici și comunelor montane. Concentrarea excesivă a resurselor în zona metropolitană ar accentua disparitățile, iar împărțirea fondurilor în proiecte minore ar reduce impactul structural.

Performanța trebuie evaluată prin proiecte finalizate, infrastructură funcțională, gradul de utilizare a investițiilor și efectele asupra mobilității, sănătății, economiei și serviciilor publice.

Dezvoltarea economică și amenajarea teritoriului

Consiliul Județean adoptă strategii, prognoze și programe de dezvoltare economică, socială și de mediu și urmărește aplicarea acestora în cooperare cu administrațiile locale. De asemenea, are atribuții privind amenajarea teritoriului județean și coordonarea proiectelor cu impact asupra mai multor localități.  

În Bihor, amenajarea teritoriului trebuie să coreleze extinderea metropolitană, dezvoltarea parcurilor industriale, protejarea terenurilor agricole, exploatarea resurselor geotermale, infrastructura turistică și conservarea zonelor carstice.

Zona Oradea necesită coordonare privind transportul, drumurile, locuințele și utilitățile. Zona montană necesită reguli distincte pentru construcții, protejarea peisajului, parcări, apă, canalizare și gestionarea fluxurilor turistice.

Drumurile județene și transportul public

Administrarea drumurilor județene este una dintre cele mai vizibile atribuții ale Consiliului Județean. Instituția finanțează modernizarea, reabilitarea, întreținerea, deszăpezirea și siguranța circulației pe rețeaua aflată în domeniul public județean.

În Bihor, drumurile județene conectează comunele cu municipiile, zonele agricole cu piețele, parcurile industriale cu drumurile principale și obiectivele montane cu rețeaua națională.

Proiectele de legătură din zona metropolitană trebuie evaluate prin reducerea traficului și a timpilor de deplasare. Drumurile turistice trebuie evaluate prin accesibilitate, siguranță și efectul asupra mediului, nu doar prin lungimea asfaltată.

Transportul public județean trebuie să deservească elevii, navetiștii, persoanele vârstnice și comunitățile fără alternative. Proiectul tramvai tren indică o direcție de integrare a transportului urban, metropolitan și feroviar, însă succesul său depinde de finanțare, coordonare și utilizarea efectivă de către populație.  

Sănătatea și protecția socială

Consiliul Județean are atribuții privind infrastructura și funcționarea unităților sanitare de interes județean, în limitele stabilite de legislația specială.

Investițiile pot include construirea și modernizarea clădirilor, dotarea secțiilor, achiziția de aparatură și dezvoltarea unor servicii medicale noi. Cooperarea cu municipiul Oradea este importantă deoarece principalele unități medicale deservesc populația întregului județ.

În localitățile montane și rurale, accesul la sănătate depinde de drumuri, ambulanțe, transport și existența unor centre medicale teritoriale funcționale.

Prin direcția specializată, Consiliul Județean organizează servicii pentru copii, persoane cu dizabilități, vârstnici și alte categorii vulnerabile. Îmbătrânirea populației impune dezvoltarea serviciilor comunitare și a îngrijirii la domiciliu.

Cultura și patrimoniul

Consiliul Județean poate administra și finanța muzee, biblioteci, centre culturale și alte instituții de interes județean.

Patrimoniul Oradiei, tradițiile comunităților române, maghiare și slovace, arhitectura rurală, siturile arheologice și patrimoniul industrial pot fi integrate într o politică culturală județeană.

Politica publică trebuie să depășească finanțarea unor festivaluri. Restaurarea, cercetarea, digitizarea și integrarea patrimoniului în turism și educație sunt investiții cu efect pe termen lung.

Diversitatea culturală trebuie tratată ca resursă de dezvoltare și cooperare transfrontalieră, nu doar ca element ceremonial.

Serviciile publice și cooperarea intercomunitară

Consiliul Județean poate participa prin asociații de dezvoltare intercomunitară la organizarea serviciilor de apă, canalizare, deșeuri, transport și alte utilități care depășesc limitele unei singure localități.

Într un județ cu 101 administrații locale, cooperarea este indispensabilă. Comunele mici nu pot finanța și administra singure sisteme complexe de tratare a apei, gestionare a deșeurilor sau transport.

Consiliul Județean trebuie să monitorizeze operatorii, tarifele, investițiile și indicatorii contractuali. Existența formală a unui sistem regional nu garantează automat eficiența.

Cooperarea transfrontalieră și fondurile europene

Frontiera cu Ungaria permite proiecte comune în infrastructură, sănătate, turism, educație, intervenții de urgență și protecția mediului.

Consiliul Județean poate coopera cu autoritățile maghiare și cu instituțiile europene pentru dezvoltarea unor proiecte care să îmbunătățească mobilitatea, relațiile economice și accesul la servicii.

Fondurile europene sunt esențiale pentru modernizarea infrastructurii județene. Performanța nu trebuie măsurată prin valoarea proiectelor anunțate, ci prin investițiile finalizate, funcționale și utilizate efectiv.

Capacitatea administrativă presupune proiecte mature, documentații corecte, achiziții bine pregătite, controlul costurilor și prevenirea întârzierilor și corecțiilor financiare.

Evaluare generală

Județul Bihor dispune de avantaje competitive majore: poziție de frontieră, municipiu reședință puternic, economie diversificată, acces la piețe central europene, resurse geotermale, agricultură, infrastructură aeroportuară, patrimoniu arhitectural și turism montan.

Principalele vulnerabilități sunt declinul demografic, diferența de dezvoltare dintre Oradea și restul județului, accesibilitatea redusă a unor zone montane, reconversia incompletă a fostelor centre miniere, infrastructura rurală inegală și riscul degradării resurselor naturale.

Bihorul nu este un județ lipsit de direcție economică. Dimpotrivă, are unul dintre cele mai clare profiluri de dezvoltare din România. Problema este distribuirea beneficiilor dincolo de Oradea și transformarea infrastructurii, turismului și poziției de frontieră într un sistem județean echilibrat.

Performanța Consiliului Județean Bihor trebuie evaluată prin capacitatea de a conecta teritoriul, de a reduce disparitățile, de a proteja resursele geotermale și naturale, de a moderniza serviciile medicale și transportul și de a utiliza fondurile europene pentru investiții funcționale.

Oradea poate funcționa drept locomotivă economică, dar un județ nu este performant doar pentru că reședința sa arată bine. Proba reală se află în Beiuș, Marghita, Salonta, Ștei, Vașcău și în comunele montane. Acolo se vede dacă dezvoltarea este județeană sau doar metropolitană.