Primăria Sector 4

Instituții publice, competențe și performanță instituțională

Primăria Sectorului 4 reprezintă aparatul administrativ prin care primarul exercită autoritatea executivă locală, pune în aplicare hotărârile Consiliului Local și coordonează serviciile publice aflate în competența sectorului. Consiliul Local este autoritatea deliberativă care aprobă bugetul, investițiile, taxele locale, organigrama, regulamentele și administrarea patrimoniului, în timp ce primarul conduce aparatul de specialitate, inițiază proiectele și răspunde pentru executarea acestora. Codul administrativ permite consiliilor locale ale sectoarelor să aprobe bugete, împrumuturi, instituții publice, societăți de interes local, documentații urbanistice și investiții, dar administrarea unor bunuri ale municipiului București depinde de hotărârile Consiliului General.  

Sectorul 4 funcționează, asemenea celorlalte sectoare ale Capitalei, într-un sistem administrativ fragmentat. Administrația locală poate interveni asupra străzilor, parcărilor, școlilor, spațiilor verzi și bunurilor aflate în administrarea sa, dar nu controlează integral transportul public, termoficarea, marile artere, infrastructura metropolitană și întregul patrimoniu situat pe teritoriul sectorului. În cazul proiectelor care depășesc competența locală, administrația trebuie să obțină acordul sau transferul unor atribuții din partea Primăriei Capitalei, a Consiliului General, a Guvernului ori a unor operatori naționali.

La 20 iulie 2026, conducerea executivă este asigurată de primarul Daniel Băluță, viceprimarii Andrei George Trocan și Ștefania Miruna Lișcu, administratorul public Alexandru Hazem Kansou și secretarul general Diana Anca Artene. Continuitatea conducerii politice, Daniel Băluță aflându-se la al treilea mandat ales, a permis construirea unui model administrativ stabil, puternic orientat către investiții și asociat direct cu persoana primarului.  

Arhitectura instituțională

Aparatul de specialitate este organizat potrivit organigramei și Regulamentului de organizare și funcționare actualizat în anul 2026. Structura include conducerea executivă, secretarul general, administratorul public, direcții economice, juridice, de urbanism, investiții, achiziții, autorizări, administrarea piețelor, logistică, patrimoniu, resurse umane, relații publice, control intern, protecția mediului și implementarea proiectelor. Regulamentul din 2026 consacră explicit un sistem managerial construit în jurul primarului, viceprimarilor, administratorului public, secretarului general și conducerilor direcțiilor.  

Sectorul 4 are cinci instituții publice subordonate principale. Direcția Mobilitate Urbană gestionează parcările și o parte a intervențiilor privind mobilitatea locală. Direcția Generală de Administrare a Unităților de Învățământ, a Sportului și Culturii administrează infrastructura educațională și proiectele aferente. Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale colectează veniturile fiscale. Direcția Generală de Evidență a Persoanelor furnizează serviciile de stare civilă și evidență. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului administrează serviciile pentru copii, persoane vârstnice, persoane cu dizabilități și familii vulnerabile.  

În afara instituțiilor publice clasice, administrația utilizează și societatea Totul Verde SA, controlată de autoritatea locală și implicată în întreținerea spațiilor verzi, tratarea unor categorii de deșeuri și lucrări asupra domeniului public. Societățile și serviciile proprii pot oferi administrației capacitate rapidă de intervenție, personal și utilaje care rămân în sistemul public. În același timp, când autoritatea locală este proprietar, beneficiar, finanțator și evaluator al operatorului, controlul performanței trebuie să fie mai riguros decât simpla aprobare a bugetului și a tarifelor.  

Modelul instituțional al Sectorului 4 este puternic centralizat. Primarul dispune de o echipă executivă stabilă, de instituții specializate și de instrumente administrative care permit coordonarea simultană a proiectelor de infrastructură, educație, sănătate, mobilitate și spațiu public. Avantajul este viteza. Riscul este diminuarea controlului intern și concentrarea informației, deciziei și comunicării în jurul unui singur centru politic.

Competențele administrației

Primăria Sectorului 4 exercită competențe în domeniul educației, asistenței sociale, urbanismului, administrării domeniului public, parcărilor, salubrizării, spațiilor verzi, piețelor, fiscalității locale, evidenței persoanelor, poliției locale, reabilitării termice, culturii și sportului. Consiliul Local poate aproba instituții, societăți, taxe speciale, investiții și documentații tehnico economice, în limitele stabilite de lege și de patrimoniul transmis în administrarea sectorului.  

În educație, sectorul nu stabilește programa școlară și nu conduce activitatea didactică, dar răspunde pentru clădirile în care funcționează școlile, grădinițele și creșele. Administrația finanțează consolidarea, modernizarea, extinderea, eficientizarea energetică, dotarea și obținerea autorizațiilor de securitate la incendiu. Bugetul pentru 2026 include aproximativ 1,4 miliarde de lei pentru infrastructura educațională, inclusiv proiecte de tip școală verde și clădiri cu un consum energetic foarte redus.  

În asistența socială, administrația finanțează serviciile pentru copii, vârstnici, persoane cu dizabilități și alte categorii vulnerabile. Reorganizarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului a continuat în mai și iunie 2026, iar Consiliul Local a aprobat inclusiv un proiect pentru echipe mobile destinate reabilitării și incluziunii persoanelor cu dizabilități.  

În domeniul salubrizării, autoritățile sectoarelor municipiului București au competențe privind organizarea, gestionarea, coordonarea și atribuirea serviciului, inclusiv stabilirea programelor de investiții, aprobarea regulamentelor și controlul operatorilor. Legea impune continuitate, transparență, tarifare echitabilă, protecția mediului și administrarea eficientă a banilor publici.  

În urbanism, Primăria Sectorului 4 emite documente și autorizații în limitele competenței sale și aprobă anumite documentații de detaliu. Pentru proiectele care implică bunuri sau infrastructuri municipale este necesară colaborarea cu Primăria Capitalei și Consiliul General. Hotărârile din iunie 2026 privind parcările, schimbarea destinației unui imobil și transferul unor terenuri arată dependența administrativă a sectorului de acordurile municipale.  

Bugetul pentru anul 2026

Bugetul general consolidat aprobat pentru anul 2026 este de 12.060.534.870 lei. Administrația prezintă aproximativ 10,7 miliarde de lei, adică 88 la sută, drept alocări pentru investiții și aproximativ 12 la sută drept cheltuieli de funcționare. Din secțiunea de investiții, circa 8 miliarde de lei sunt indicate ca fonduri europene și guvernamentale, iar 7 miliarde de lei sunt prevăzute numai pentru lucrările programate în 2026 la extinderea Magistralei M4 de metrou.  

Valoarea de peste 12 miliarde de lei trebuie însă interpretată corect. Ea nu reprezintă exclusiv veniturile fiscale proprii ale Sectorului 4 și nici bani complet disponibili pentru cheltuieli discreționare. Cea mai mare parte este legată de proiecte majore, finanțări nerambursabile, transferuri, investiții multianuale și sume cu destinație precisă. Numai alocarea de 7 miliarde de lei pentru M4 reprezintă mai mult de jumătate din anvelopa totală.  

Bugetul este documentul prin care veniturile și cheltuielile sunt prevăzute și autorizate pentru anul financiar. El nu demonstrează că sumele vor fi încasate integral, că toate procedurile vor fi finalizate sau că lucrările vor ajunge la nivelul fizic programat. Performanța trebuie stabilită prin execuția bugetară, plățile efective, progresul lucrărilor și respectarea termenelor, nu prin dimensiunea bugetului aprobat.  

Sectorul 4 utilizează și finanțări rambursabile. În iulie 2026, Consiliul Local a modificat hotărâri privind finanțări interne de până la 400 milioane de lei, 150 milioane de lei și 200 milioane de lei. Împrumuturile pot fi justificate pentru investiții cu durată lungă de utilizare, dar generează obligații pentru bugetele viitoare și impun publicarea clară a serviciului datoriei și a surselor de rambursare.  

Dimensiunea bugetului reprezintă o forță instituțională, dar poate deveni și un instrument de comunicare exagerată. O administrație nu devine automat de șase ori mai performantă pentru că include în buget o magistrală de metrou finanțată extern. Bugetul măsoară amploarea responsabilității asumate. Rezultatul măsoară capacitatea de a o îndeplini.

Infrastructura strategică

Primăria Sectorului 4 și a extins activitatea dincolo de proiectele locale obișnuite. Bugetul pentru 2026 include extinderea Magistralei M4 între Gara de Nord și Gara Progresul, refacerea Planșeului Unirii și construirea Pasajului Apărătorii Patriei. Aceste proiecte au efecte asupra întregului București și presupun colaborarea cu Guvernul, Ministerul Transporturilor, Metrorex, Primăria Capitalei și alți administratori de infrastructură.  

Pentru M4, bugetul local include 7 miliarde de lei pentru anul 2026, în cadrul unui proiect cu o finanțare totală anunțată de aproximativ 13 miliarde de lei. Includerea unei magistrale de metrou într-un buget de sector reprezintă o situație administrativă neobișnuită și demonstrează capacitatea Sectorului 4 de a deveni vehicul instituțional pentru proiecte naționale sau municipale. În același timp, răspunderea pentru proiect este împărțită între mai multe instituții, iar întârzierile nu vor putea fi atribuite exclusiv primăriei de sector.  

Refacerea Planșeului Unirii este un alt exemplu de depășire a limitelor teritoriale obișnuite. În mai 2026, administrația a anunțat finalizarea primei etape din zona Hanului lui Manuc și un progres fizic de peste 60 la sută, termenul general fiind stabilit pentru vara anului 2027. Datele privind progresul provin din comunicarea beneficiarului și trebuie confirmate prin situațiile de lucrări, plăți și recepții.  

Pasajul Apărătorii Patriei reprezintă continuarea modelului investițional în infrastructură rutieră, după inaugurarea Pasajului Europa Unită în decembrie 2023. În martie 2026, administrația anunța montarea tablierului metalic și intenția de finalizare a pasajului până la sfârșitul anului. Proiectul urmărește fluidizarea traficului și completarea inelului median, dar efectul real trebuie evaluat prin timpii de deplasare, integrarea cu transportul public și redistribuirea traficului, nu numai prin deschiderea circulației.  

Capacitatea de a prelua proiecte pe care alte instituții nu le au început sau nu le au finalizat reprezintă cea mai evidentă forță a administrației. Totuși, o primărie de sector nu ar trebui să devină permanent substitutul administrației municipale sau al ministerelor. Succesul punctual al unui sector poate ascunde eșecul sistemului de guvernanță al Capitalei.

Sănătate și dezvoltare publică

Primăria Sectorului 4 s a implicat în proiecte medicale care depășesc sfera obișnuită a unei administrații de sector. Această orientare este justificată prin deficitul de infrastructură sanitară din sudul Capitalei și prin posibilitatea utilizării fondurilor europene sau guvernamentale pentru construirea și modernizarea unor unități medicale.

Implicarea administrației locale în infrastructura de sănătate trebuie însă delimitată de responsabilitatea funcționării serviciului medical. Primăria poate pregăti documentația, poate construi clădirea și poate achiziționa echipamente, dar activitatea medicală depinde de personal, finanțarea continuă, autorizare și integrarea în sistemul național de sănătate.

Construirea unei unități medicale nu este suficientă dacă aceasta nu poate fi operaționalizată. Din perspectiva performanței instituționale, proiectele sanitare trebuie evaluate prin data efectivă a deschiderii, numărul pacienților tratați, gradul de utilizare a capacității și costurile anuale de funcționare, nu numai prin valoarea investiției sau imaginea clădirii.

Administrația Sectorului 4 utilizează domeniul sănătății și ca element al legitimității sale politice. Pregătirea profesională medicală a primarului Daniel Băluță facilitează asocierea dintre conducerea administrației și proiectele sanitare. Această asociere poate susține încrederea publică, dar nu trebuie să înlocuiască evaluarea tehnică și financiară independentă.

Mobilitate și parcări

Direcția Mobilitate Urbană Sector 4 gestionează parcările publice și de reședință și operează platformele prin care locuitorii pot solicita sau administra locurile de parcare. Primăria a introdus de mai mulți ani alocarea online a locurilor, utilizând inclusiv o hartă digitală pentru identificarea acestora. (⁠Primaria Sector 4)

Digitalizarea procedurii reduce contactul direct cu funcționarul, limitează deplasarea la ghișeu și poate diminua riscul distribuirii discreționare a locurilor. Performanța sistemului trebuie analizată însă prin durata de soluționare, corectitudinea listelor de așteptare, numărul contestațiilor și publicarea criteriilor de atribuire.

Politica administrației este puternic orientată spre extinderea capacității de parcare. Această direcție răspunde unei cereri reale într un sector cu densitate rezidențială ridicată și cu numeroase cartiere construite într o perioadă în care numărul autoturismelor era mult mai redus.

Totuși, construirea parcărilor nu reprezintă singură o politică de mobilitate. Creșterea permanentă a numărului de locuri poate încuraja utilizarea autoturismului și poate transfera congestia dintr o zonă în alta. Mobilitatea urbană presupune integrarea parcărilor cu transportul public, deplasarea pietonală, infrastructura pentru biciclete și reorganizarea traseelor.

În anul 2025, administrația a prezentat pasajul Apărătorii Patriei drept parte a închiderii inelului median de circulație și a unui viitor nod intermodal conectat cu metroul, tramvaiul și transportul de suprafață. Termenul comunicat pentru deschiderea circulației era sfârșitul anului 2026. (⁠Primaria Sector 4)

Această abordare este mai coerentă decât simpla construcție a unui pasaj rutier. Dacă proiectul va include conexiuni reale între modurile de transport, acces pietonal sigur și stații funcționale, investiția poate îmbunătăți mobilitatea. Dacă va funcționa predominant ca infrastructură pentru autoturisme, efectul poate fi doar accelerarea temporară a traficului până la următorul punct de blocaj.

Infrastructura strategică

Sectorul 4 a devenit beneficiar sau coordonator pentru proiecte care au relevanță la nivelul întregului București. Bugetul consolidat pentru anul 2026 a fost prezentat la peste 12 miliarde de lei, o parte majoră fiind asociată investițiilor strategice și extinderii Magistralei M4 de metrou. (⁠Primaria Sector 4)

Proiectul de extindere a Magistralei M4 presupune realizarea a 14 stații noi și conectarea zonei Gara de Nord cu Gara Progresul. Ordinul de începere a activităților de proiectare și execuție a fost semnat în decembrie 2025, iar valoarea totală comunicată de administrație depășește 17 miliarde de lei. (⁠Primaria Sector 4)

Gestionarea unui proiect de asemenea dimensiune reprezintă o demonstrație de capacitate instituțională, dar și o sursă majoră de risc. Magistrala presupune exproprieri, relocarea utilităților, avize, coordonarea cu Metrorex, Ministerul Transporturilor, Primăria Capitalei și numeroși operatori tehnici.

Sectorul 4 nu poate controla singur toate aceste elemente. Din acest motiv, evaluarea administrației trebuie să distingă între responsabilitatea de beneficiar, activitatea constructorului, obligațiile autorităților centrale și deciziile celorlalte instituții implicate.

Refacerea Planșeului Unirii reprezintă un alt proiect cu relevanță municipală. În comunicările administrației, lucrările au fost prezentate ca depășind 60 la sută din execuție și intrând în etapa finală. Proiectul este direct legat de siguranța infrastructurii din centrul Capitalei și de protejarea cursului subteran al râului Dâmbovița. (⁠webmail.svu.ps4.ro)

Preluarea proiectului de către Sectorul 4 demonstrează capacitatea unei administrații locale de a interveni asupra unui obiectiv abandonat sau amânat de alte instituții. În același timp, situația evidențiază incoerența administrativă a Bucureștiului. O lucrare amplasată în centrul orașului este gestionată de o primărie de sector aflată în sudul Capitalei, pentru că sistemul municipal nu a reușit să producă singur o soluție executivă.

Aceasta este una dintre contradicțiile modelului Sectorului 4. Forța administrației devine vizibilă tocmai prin slăbiciunea sistemului instituțional din jurul său.

Spații publice și mediu

Întreținerea spațiilor verzi, plantările, amenajarea scuarurilor și intervențiile asupra domeniului public sunt realizate prin aparatul propriu și prin operatorii aflați sub autoritatea administrației.

O politică reală de mediu nu poate fi evaluată numai prin numărul arborilor plantați sau prin suprafața amenajată. Indicatorii relevanți sunt supraviețuirea arborilor, distribuția spațiilor verzi, reducerea temperaturii urbane, accesul pietonal, consumul de apă și costul anual al întreținerii.

Administrațiile locale comunică frecvent plantările ca rezultate definitive. În realitate, plantarea este începutul unei obligații administrative. Arborele trebuie irigat, protejat, verificat și înlocuit dacă nu se dezvoltă. Performanța nu este groapa săpată și fotografia publicată, ci vegetația matură care există după mai mulți ani.

Utilizarea unei societăți publice pentru spații verzi poate asigura continuitate și capacitate de intervenție. Totuși, costurile acesteia trebuie comparate cu serviciile disponibile pe piață. Faptul că operatorul aparține autorității locale nu dovedește automat că lucrează mai ieftin sau mai bine.

Digitalizarea și relația cu cetățeanul

Primăria Sectorului 4 utilizează Spațiul Virtual Unic și platforma online destinată cetățenilor pentru servicii privind urbanismul, taxele locale, parcările, evidența persoanelor, autorizațiile comerciale și asistența socială. Platforma permite depunerea cererilor, efectuarea plăților și accesarea mai multor servicii administrative dintr un singur punct. (⁠Start)

Începând din anul 2021, plata taxelor și impozitelor locale este realizată exclusiv prin mijloace electronice, ordin de plată sau terminale de plată. Pentru anul 2026, administrația a menținut această procedură, prezentând reducerea aglomerației la ghișee drept unul dintre efectele digitalizării. (⁠Primaria Sector 4)

Aceasta reprezintă una dintre cele mai clare forme de transformare administrativă. Eliminarea încasării clasice reduce utilizarea numerarului, scurtează timpul de procesare și limitează costurile cu operațiunile de casierie.

Totuși, digitalizarea exclusivă poate genera dificultăți pentru persoanele vârstnice, cetățenii fără acces la internet sau cei cu competențe digitale reduse. Existența terminalelor asistate și a unui serviciu de sprijin este esențială pentru ca digitalizarea să nu devină o nouă formă de excludere.

Performanța digitală nu trebuie măsurată numai prin numărul aplicațiilor. Indicatorii relevanți sunt timpul mediu de soluționare, procentul cererilor finalizate integral online, numărul documentelor solicitate repetat și satisfacția utilizatorilor.

Un formular electronic care ajunge într un birou pentru a fi tipărit și procesat manual este doar birocrație tradițională cu interfață modernă.

Politici sociale și intervenții cu caracter electoral

În martie 2026, Consiliul Local a revocat taxa de dezvoltare urbană și a aprobat acordarea unui sprijin financiar în valoare totală de 600 de lei pentru achiziția de carburant, distribuit în mai multe tranșe. Administrația a justificat măsura prin creșterea costului vieții și prin necesitatea sprijinirii locuitorilor sectorului. (⁠Primaria Sector 4)

O asemenea măsură are un efect social imediat, dar ridică întrebări privind oportunitatea folosirii banilor publici pentru subvenționarea consumului de carburant. Sprijinul nu este diferențiat în mod necesar după venit, iar beneficiul poate ajunge inclusiv la persoane care nu se află într o situație vulnerabilă.

Politica intră și într o contradicție cu obiectivele declarate privind reducerea poluării și utilizarea transportului public. O administrație care investește în metrou și noduri intermodale, dar subvenționează simultan carburantul, transmite două semnale strategice diferite.

Decizia poate fi populară și legală, fără să fie în mod automat cea mai eficientă politică publică. Performanța instituțională presupune nu numai capacitatea de a distribui bani, ci și justificarea impactului social, economic și de mediu al distribuirii lor.

Transparență, raportare și control

Primăria publică hotărârile Consiliului Local, proiectele supuse dezbaterii, bugetele, organigrama, regulamentele și informațiile privind procedurile administrative. Site ul include și o secțiune dedicată rapoartelor de activitate. (⁠Primaria Sector 4)

Totuși, pagina oficială dedicată rapoartelor aparatului de specialitate afișează drept cel mai recent raport anual complet documentul aferent anului 2023. Lipsa unor rapoarte consolidate pentru anii 2024 și 2025 limitează posibilitatea evaluării comparative a administrației. (⁠Primaria Sector 4)

Această situație produce un dezechilibru între comunicarea proiectelor și raportarea performanței. Administrația comunică frecvent valori, termene, fotografii și procente de progres, dar nu oferă cu aceeași regularitate un document unic în care să fie prezentate obiectivele asumate, costurile finale, întârzierile și indicatorii de impact.

O administrație care gestionează proiecte de miliarde de lei are nevoie de un tablou public al investițiilor. Pentru fiecare proiect ar trebui prezentate valoarea inițială, valoarea actualizată, sursa de finanțare, constructorul, plățile efectuate, progresul fizic și termenul contractual.

Fără un asemenea instrument, cetățeanul primește comunicate despre succes, dar trebuie să caute singur prin hotărâri, anexe și documente tehnice pentru a verifica dacă succesul are aceeași formă și în contabilitate.

Evaluarea performanței instituționale

Principala forță a Primăriei Sectorului 4 este capacitatea de pregătire și execuție a proiectelor. Administrația a reușit să preia investiții în metrou, pasaje, infrastructură centrală, educație și sănătate care depășesc în mod evident profilul obișnuit al unei primării de sector.

A doua forță este continuitatea managerială. Menținerea aceleiași conduceri politice a permis formarea unei echipe stabile, acumularea experienței și dezvoltarea unor proiecte multianuale. Administrația nu reia integral prioritățile după fiecare ciclu electoral.

A treia forță este digitalizarea serviciilor. Platformele electronice și eliminarea unei părți importante a plăților la ghișeu au redus birocrația vizibilă și au creat o relație mai rapidă cu contribuabilii. (⁠Primaria Sector 4)

A patra forță este capacitatea de atragere a finanțărilor externe. Anvelopa bugetară din 2026 este dominată de investiții strategice și finanțări care nu ar putea fi acoperite exclusiv din veniturile curente ale sectorului. (⁠Primaria Sector 4)

Principala vulnerabilitate este concentrarea puterii administrative. După mai mult de un deceniu sub aceeași conducere, instituțiile, societățile, proiectele și comunicarea sunt profund asociate cu persoana primarului.

A doua vulnerabilitate este diferența dintre bugetul aprobat și execuția efectivă. Cele peste 12 miliarde de lei includ proiecte multianuale și finanțări cu destinație precisă. Dimensiunea bugetului nu reprezintă suma care poate fi cheltuită imediat și nici garanția realizării tuturor obiectivelor.

A treia vulnerabilitate este insuficiența raportării consolidate. Intensitatea comunicării publice nu este însoțită de publicarea la fel de regulată a rapoartelor anuale complete.

A patra vulnerabilitate este dependența de cooperarea cu alte autorități. Metroul, Planșeul Unirii, pasajele și proiectele de transport necesită acordul unor instituții municipale și centrale. Sectorul 4 dispune de capacitate executivă, dar nu deține întreaga autoritate necesară pentru proiectele pe care și le asumă.

A cincea vulnerabilitate este riscul confundării investiției cu performanța. O administrație poate construi mult și poate comunica eficient, fără ca fiecare proiect să fie cea mai bună utilizare a resurselor. Performanța presupune costuri competitive, legalitate, utilitate și rezultate menținute în timp.

Concluzie instituțională

Primăria Sectorului 4 este una dintre cele mai puternice și mai ambițioase administrații locale ale Bucureștiului. Dispune de continuitate politică, capacitate tehnică, instituții specializate, platforme digitale și acces la finanțări majore.

Modelul său este construit în jurul investiției, centralizării deciziei și vitezei de execuție. Această formulă a permis realizarea sau preluarea unor proiecte pe care alte instituții le au amânat ani întregi.

Aceeași formulă produce însă riscuri. Continuitatea se poate transforma în dependență de lider. Viteza poate reduce spațiul controlului. Dimensiunea bugetului poate deveni instrument de imagine. Companiile și instituțiile subordonate pot forma un circuit administrativ în care autoritatea comandă, execută, verifică și comunică propriul rezultat.

Primăria Sectorului 4 nu trebuie evaluată numai prin ceea ce inaugurează. Trebuie evaluată prin costul investițiilor, respectarea termenelor, nivelul datoriilor, calitatea serviciilor și capacitatea instituției de a funcționa independent de conducerea politică.

Sectorul 4 demonstrează că o primărie de sector poate deveni un actor strategic al întregii Capitale. Demonstrează însă și limitele arhitecturii administrative bucureștene, în care un sector ajunge să construiască metrou, să refacă infrastructura din centrul orașului și să preia responsabilități care ar trebui coordonate la nivel municipal.

Forța instituțională a Primăriei Sectorului 4 este evidentă. Performanța sa completă va fi demonstrată numai atunci când aceeași energie folosită pentru construirea proiectelor va fi utilizată și pentru publicarea costurilor, măsurarea impactului și acceptarea unui control public proporțional cu puterea administrativă acumulată.