Județul Sibiu
Județul Sibiu este situat în partea centrală a României, în sudul Transilvaniei, într-un teritoriu de contact între Depresiunea Transilvaniei, culoarul Oltului și masivele Făgăraș, Cindrel și Lotru. Reședința este municipiul Sibiu, unul dintre cele mai importante centre urbane, economice, culturale, universitare și turistice ale țării. Municipiul Mediaș reprezintă al doilea pol urban, cu funcții industriale, energetice, comerciale și culturale pentru partea de nord a județului.
Sibiul face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru și ocupă o poziție strategică între Brașov, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Râmnicu Vâlcea și vestul țării. Autostrada A1, aeroportul internațional, magistralele feroviare și apropierea principalelor culoare transcarpatice îi oferă un nivel de conectivitate superior multor județe din România.
Profilul județului este definit de industria auto și de componente, producția de echipamente, industria gazelor naturale, tehnologia informației, transporturile, agricultura, turismul, patrimoniul săsesc și economia culturală. Municipiul Sibiu concentrează serviciile avansate, administrația, educația universitară, sănătatea și o parte importantă a industriei, în timp ce Mediașul păstrează o identitate economică legată de gaze naturale, producție și tradiția urbană a nordului județului.
Sibiul beneficiază de unul dintre cele mai puternice branduri teritoriale din România. Centrul istoric al municipiului, Muzeul ASTRA, satele săsești, bisericile fortificate, Mărginimea Sibiului, stațiunea Păltiniș și accesul către Munții Făgăraș formează o ofertă turistică și culturală coerentă. Această vizibilitate nu trebuie însă confundată cu dezvoltarea uniformă. Diferențele dintre municipiul Sibiu, localitățile periurbane, Mediaș, orașele mici și comunele montane sau rurale rămân semnificative.
Suprafața și organizarea administrativă
Județul Sibiu are o suprafață de aproximativ 5.432 de kilometri pătrați, reprezentând aproape 2,3% din teritoriul României. Relieful este variat, de la depresiuni și podișuri până la unele dintre cele mai înalte masive montane ale țării.
Organizarea administrativă cuprinde două municipii, nouă orașe și 53 de comune, în total 64 de unități administrativ-teritoriale. Municipiile sunt Sibiu și Mediaș, iar orașele sunt Agnita, Avrig, Cisnădie, Copșa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Săliște și Tălmaciu.
Municipiul Sibiu domină sistemul teritorial prin administrație, economie, universități, sănătate, cultură, aeroport și servicii. Mediașul este principalul centru al nordului județului și deservește zona Târnavelor, localitățile industriale și comunitățile rurale din jur.
Cisnădie este integrată tot mai puternic în zona metropolitană a Sibiului și combină dezvoltarea rezidențială cu tradiția industrială. Avrig și Tălmaciu sunt amplasate pe culoarul Oltului și beneficiază de acces la autostradă, industrie și turism. Săliștea este centrul tradițional al Mărginimii Sibiului, iar Agnita deservește Valea Hârtibaciului. Ocna Sibiului are un profil balnear, Miercurea Sibiului este legată de agricultură și culoarul spre Sebeș, iar Dumbrăveni și Copșa Mică deservesc nordul județului.
Sibiul se învecinează cu Alba la vest, Mureș la nord, Brașov la est, Argeș și Vâlcea la sud. Poziția sa centrală îi permite să funcționeze ca nod între Transilvania, Muntenia și Oltenia.
Relieful și caracteristicile naturale
Relieful este structurat prin Depresiunea Sibiului, Podișul Hârtibaciului, Podișul Târnavelor, culoarul Oltului și masivele montane Făgăraș, Cindrel și Lotru.
Sudul județului include unele dintre cele mai înalte și spectaculoase zone montane din România. Munții Făgăraș ating altitudini de peste 2.500 de metri, iar zona Bâlea, Negoiu și Suru are importanță pentru turism, alpinism, biodiversitate și infrastructura energetică. Clima variază puternic în funcție de relief, de la valori moderate în culoarele depresionare la condiții alpine în zona înaltă.
Principalele cursuri de apă sunt Oltul, Cibinul, Hârtibaciul, Târnava Mare și afluenții acestora. Oltul formează principalul culoar de transport din sud-est, Cibinul traversează municipiul Sibiu, iar Târnava Mare structurează zona Mediașului.
Relieful favorizează turismul montan, agricultura, silvicultura, creșterea animalelor și producția de energie. În același timp, zonele montane sunt expuse avalanșelor, viiturilor, căderilor de pietre și izolării temporare, iar podișurile și versanții sunt vulnerabili la eroziune și alunecări de teren.
Populația și evoluția demografică
Conform Recensământului populației și locuințelor din 2021, județul Sibiu avea o populație rezidentă de aproximativ 388.000 de persoane. Județul a înregistrat o evoluție demografică mai favorabilă decât numeroase teritorii din România, în special datorită atractivității municipiului Sibiu și a localităților periurbane, însă declinul și îmbătrânirea sunt vizibile în orașele mici și în mediul rural.
Densitatea populației este de aproximativ 71 de locuitori pe kilometru pătrat, dar distribuția este profund inegală. Municipiul Sibiu, Șelimbăr, Cisnădie și comunele apropiate concentrează o parte în creștere a populației și a investițiilor, în timp ce Valea Hârtibaciului, unele sate săsești și localitățile montane au pierdut locuitori.
Zona funcțională Sibiu include localități precum Șelimbăr, Cisnădie, Cristian, Șura Mică, Șura Mare, Roșia și Poplaca. Locuirea, navetismul, industria, comerțul și transportul depășesc limitele administrative ale municipiului.
Această extindere produce o diferență tot mai mare între populația administrativă a municipiului și populația efectiv deservită zilnic. Drumurile, spitalele, școlile, universitățile și serviciile culturale sunt utilizate de locuitori din întregul teritoriu periurban.
Mediașul și localitățile din nord se confruntă cu migrația tinerilor și reducerea populației active. Orașe precum Copșa Mică, Dumbrăveni și Agnita au pierdut o parte din funcțiile industriale și din populația perioadei anterioare.
Sibiul atrage forță de muncă din alte județe și din străinătate, în special pentru industrie, construcții, turism și servicii. Această atractivitate reduce presiunea demografică, dar produce și cerere suplimentară pentru locuințe, transport și educație.
Municipiul Sibiu și zona metropolitană
Municipiul Sibiu este unul dintre cei mai puternici poli urbani din centrul României. Orașul concentrează universități, servicii medicale, administrație, industrie, cultură, turism și tehnologie.
Dezvoltarea economică s-a extins către Șelimbăr, Cristian, Șura Mică și alte localități apropiate, unde au apărut zone industriale, comerciale și rezidențiale. Această extindere a creat o aglomerare urbană funcțională care nu mai poate fi administrată eficient prin decizii complet separate.
Transportul, urbanismul, locuirea și utilitățile trebuie planificate la nivel metropolitan. Autonomia locală rămâne intactă, dar efectele unei dezvoltări imobiliare sau comerciale nu se opresc la limita comunei care a autorizat-o.
Sibiul are avantajul unei dezvoltări urbane mai controlate decât alte centre românești, însă presiunea asupra intrărilor în municipiu, parcărilor, școlilor și infrastructurii rămâne ridicată.
Caracteristicile economice
Economia județului Sibiu este una dintre cele mai diversificate și performante din România. Principalele sectoare sunt industria auto și de componente, producția de echipamente electrice și mecanice, industria gazelor naturale, tehnologia informației, transporturile, logistica, turismul, construcțiile, industria alimentară și agricultura.
Municipiul Sibiu și localitățile periurbane concentrează parcuri industriale, furnizori internaționali, companii de componente auto, producție electronică și servicii pentru afaceri.
Mediașul are un profil legat de industria gazelor naturale, echipamente, producție și servicii tehnice. Zona sa economică este conectată cu Târnăveni, Sighișoara și nordul județului.
Avrig, Tălmaciu și Miercurea Sibiului pot beneficia de accesul la autostrada A1, de terenuri și de apropierea centrelor industriale. Agnita și Valea Hârtibaciului au un profil mai rural, cu potențial pentru agricultură, industrie alimentară și turism cultural.
Strategia de dezvoltare economico-socială a județului pentru perioada 2021–2030 urmărește competitivitatea, conectivitatea, sănătatea, cultura, dezvoltarea rurală și reducerea diferențelor teritoriale. Documentul a continuat să fie actualizat prin hotărâri ale Consiliului Județean inclusiv în 2026.
Industria auto și producția de componente
Sibiul este unul dintre principalele centre românești pentru industria auto și producția de componente. Companiile din județ produc sisteme electronice, componente mecanice, cablaje, senzori, subansamble și echipamente destinate piețelor internaționale.
Acest sector oferă salarii și locuri de muncă specializate, dar este expus tranziției către vehicule electrice, automatizării și reorganizării lanțurilor globale de furnizare.
Județul trebuie să susțină trecerea de la producția executată după specificațiile altor companii la cercetare, proiectare și dezvoltare de produse. Legătura dintre industrie, universități și școlile tehnice este esențială.
Deficitul de forță de muncă a determinat atragerea angajaților din alte județe și din afara Uniunii Europene. Această evoluție impune politici privind locuirea, transportul și integrarea socială.
Industria gazelor naturale și Mediașul
Mediașul este asociat istoric cu dezvoltarea industriei gazelor naturale din România. Orașul concentrează competențe tehnice, sedii și servicii specializate legate de explorare, transport, distribuție și mentenanță.
Tranziția energetică nu elimină imediat rolul gazelor, dar obligă industria să reducă emisiile, pierderile și consumul propriu și să se integreze cu hidrogenul, biometanul și sursele regenerabile.
Mediașul are nevoie de o strategie de diversificare economică pentru a evita dependența excesivă de un singur sector. Experiența tehnică poate fi transferată către eficiență energetică, infrastructură, automatizare și servicii industriale.
Agricultura și economia rurală
Agricultura este adaptată reliefului de podiș, depresiunilor și zonelor montane. Principalele activități sunt cultura cerealelor și plantelor furajere, creșterea bovinelor și ovinelor, producția de lapte, pomicultura, legumicultura și viticultura locală.
Mărginimea Sibiului este cunoscută pentru păstorit, brânzeturi și produse din carne. Aceste activități au atât valoare economică, cât și rol în menținerea peisajului cultural.
Produsele locale beneficiază de notorietatea turistică a Sibiului, dar au nevoie de colectare, procesare, certificare și distribuție. Marca teritorială trebuie să fie susținută de trasabilitate și standarde, nu doar de etichete tradiționale.
Agricultura montană este mai puțin productivă cantitativ decât agricultura de câmpie, dar poate obține valoare mai mare prin produse premium, ecologice și asociate turismului.
Mărginimea Sibiului
Mărginimea Sibiului este una dintre cele mai cunoscute regiuni etnografice ale României și include localități precum Săliște, Rășinari, Gura Râului, Orlat, Sibiel, Jina și Poiana Sibiului.
Identitatea sa este legată de păstorit, arhitectura rurală, portul popular, biserici, gastronomie și relația dintre sate și munte.
Turismul rural poate susține pensiuni, producători, meșteșugari și ghizi locali. Dezvoltarea trebuie însă să evite construcțiile fără legătură cu arhitectura tradițională și transformarea satelor în simple zone de locuințe secundare.
Mărginimea trebuie tratată ca teritoriu viu, nu ca decor folcloric. Tradițiile rezistă doar dacă activitățile economice și comunitățile care le-au creat continuă să existe.
Turismul și patrimoniul cultural
Sibiul este unul dintre cele mai cunoscute județe turistice din România. Municipiul reședință, patrimoniul săsesc, Muzeul ASTRA, bisericile fortificate, Mărginimea Sibiului, Păltinișul și Munții Făgăraș formează o ofertă diversă.
Centrul istoric al municipiului Sibiu păstrează o structură urbană medievală, piețe, turnuri, fortificații și clădiri gotice, renascentiste și baroce. Capitala Culturală Europeană din 2007 a consolidat vizibilitatea internațională și economia culturală a orașului.
Muzeul ASTRA reprezintă una dintre cele mai importante instituții de conservare a patrimoniului rural și tehnic tradițional. Muzeul în aer liber nu prezintă doar clădiri, ci sisteme de producție, gospodării și tehnologii tradiționale.
Muzeul Național Brukenthal, Filarmonica de Stat Sibiu și instituțiile culturale județene completează un ecosistem care produce turism, educație și industrii creative.
Patrimoniul săsesc și bisericile fortificate
Județul păstrează una dintre cele mai importante concentrări de patrimoniu săsesc din România. Biertan, Valea Viilor, Cisnădioara, Cristian, Moșna, Alțâna și numeroase alte localități includ biserici fortificate, case, piețe și structuri urbane specifice.
Biertan și Valea Viilor sunt incluse în patrimoniul mondial UNESCO, alături de alte sate transilvănene cu biserici fortificate.
Depopularea comunităților săsești după 1990 a redus populația care întreținea direct acest patrimoniu. Conservarea depinde acum de administrații, fundații, biserici, proprietari și turism.
Restaurarea monumentului fără protejarea întregului sat produce o insulă patrimonială într-un context degradat. Drumurile, fațadele, utilitățile și regulile de construire trebuie tratate împreună.
Păltinișul și turismul montan
Păltinișul este principala stațiune montană a județului și una dintre cele mai vechi stațiuni de acest tip din România.
Proximitatea față de municipiul Sibiu îi oferă un avantaj pentru sporturile de iarnă, drumeție, ciclism și turism de weekend.
Principalele vulnerabilități sunt accesul rutier, parcările, dezvoltarea imobiliară și dependența de condițiile de zăpadă. Schimbările climatice impun extinderea activităților pentru sezonul cald.
Păltinișul trebuie conectat cu Rășinari, Mărginimea Sibiului și traseele din Munții Cindrel, nu tratat ca destinație izolată.
Munții Făgăraș și Transfăgărășanul
Munții Făgăraș reprezintă una dintre cele mai valoroase resurse naturale ale județului. Zona Bâlea, vârful Negoiu și traseele alpine atrag turiști și practicanți ai sporturilor montane.
Transfăgărășanul este unul dintre cele mai cunoscute drumuri turistice din România, dar funcționarea sa este sezonieră și dependentă de condițiile meteorologice.
Fluxurile mari de vizitatori produc presiune asupra parcărilor, deșeurilor, siguranței și ecosistemelor. Turismul trebuie organizat prin transport, informare și controlul construcțiilor.
Ocna Sibiului și turismul balnear
Ocna Sibiului este principalul centru balnear al județului și beneficiază de lacuri sărate formate în foste exploatări de sare.
Stațiunea poate atrage turism de tratament, recuperare și agrement, inclusiv datorită apropierii de municipiul Sibiu și autostrada A1.
Dezvoltarea pe tot parcursul anului presupune servicii medicale, baze de tratament, cazare de calitate și protejarea lacurilor.
Infrastructura rutieră și feroviară
Autostrada A1 traversează județul și conectează Sibiul cu vestul țării, Sebeș, Deva și coridorul european. Spre est și sud, infrastructura leagă județul de Brașov, Râmnicu Vâlcea și Muntenia.
Finalizarea conexiunii rapide Sibiu–Pitești este strategică pentru economie, transport și turism. Ea va consolida rolul Sibiului ca nod între Transilvania și sudul țării.
Consiliul Județean a aprobat în 2026 continuarea proiectului privind Varianta Ocolitoare Sibiu Sud, destinat îmbunătățirii conectivității rutiere și reducerii presiunii asupra zonei urbane.
Rețeaua feroviară conectează Sibiul cu Mediaș, Brașov, Alba Iulia, Râmnicu Vâlcea și principalele magistrale naționale. Transportul feroviar poate susține navetismul, turismul și industria, dar are nevoie de modernizare și frecvențe competitive.
Aeroportul Internațional Sibiu
Aeroportul Internațional Sibiu reprezintă una dintre principalele infrastructuri strategice ale județului și se află sub autoritatea Consiliului Județean.
Aeroportul susține turismul, mobilitatea diasporei, investițiile și conectarea directă cu centre europene. În 2025 a înregistrat aproximativ 695.000 de pasageri, ceea ce confirmă rolul său regional.
Performanța aeroportului trebuie evaluată prin stabilitatea rutelor, frecvență, accesul din oraș și din județ, transportul de marfă și costurile de operare.
Conectarea aeroportului cu autostrada, transportul public și zonele industriale este esențială. Un aeroport performant nu trebuie să funcționeze ca infrastructură izolată de sistemul teritorial.
Mediul și riscurile teritoriale
Principalele riscuri sunt inundațiile, alunecările de teren, avalanșele, poluarea industrială, traficul și presiunea construcțiilor asupra zonelor montane și istorice.
Cibinul, Oltul, Târnava Mare și Hârtibaciul pot produce inundații. Zonele montane necesită sisteme de avertizare, salvare și intervenție.
Copșa Mică este asociată cu una dintre cele mai severe moșteniri istorice de poluare industrială din România. Reconversia și monitorizarea mediului rămân esențiale pentru sănătate și dezvoltare.
Presiunea turistică asupra Munților Făgăraș, Păltinișului și satelor istorice trebuie gestionată prin reguli urbanistice, infrastructură și protecția biodiversității.
Probleme structurale
Principala particularitate a Sibiului este combinația dintre economie performantă, patrimoniu și conectivitate.
Principala vulnerabilitate este dezvoltarea teritorială inegală. Municipiul Sibiu și localitățile periurbane atrag investiții și populație, în timp ce nordul județului, Valea Hârtibaciului și unele orașe mici pierd locuitori și funcții.
A doua problemă este presiunea asupra forței de muncă. Economia are nevoie de angajați calificați, dar costurile locuirii și mobilitatea insuficientă pot reduce atractivitatea.
Turismul este bine dezvoltat, dar există riscul concentrării sale în municipiul Sibiu și în câteva destinații. Bisericile fortificate, satele și zonele rurale trebuie integrate mai bine în circuitele economice.
Fragmentarea administrativă afectează transportul metropolitan, urbanismul și utilitățile. Zona Sibiu nu mai poate fi planificată exclusiv în limitele municipiului.
Rolul Consiliului Județean Sibiu
Consiliul Județean Sibiu este autoritatea deliberativă a administrației publice locale constituită la nivelul județului. Instituția adoptă hotărâri privind bugetul, patrimoniul, strategiile de dezvoltare, instituțiile subordonate și serviciile publice de interes județean.
Consiliul Județean nu este superiorul administrativ al primarilor și consiliilor locale. Municipiile, orașele și comunele beneficiază de autonomie locală și exercită competențe proprii.
Potrivit articolului 173 din Codul administrativ, principalele atribuții ale consiliului județean privesc organizarea aparatului și instituțiilor, dezvoltarea economică și socială, administrarea patrimoniului, serviciile publice de interes județean, cooperarea și aprobarea bugetului și strategiilor de dezvoltare.
Organizarea instituțiilor județene
Consiliul Județean aprobă organigrama, statul de funcții și regulamentele instituțiilor și serviciilor aflate sub autoritatea sa.
Instituțiile județene includ spitale, DGASPC, unități de învățământ special, instituții culturale, Aeroportul Internațional Sibiu și societatea responsabilă de drumuri și poduri.
Evaluarea trebuie să urmărească rezultate: numărul beneficiarilor, calitatea serviciilor, costurile, timpul de răspuns și accesul teritorial.
Bugetul și investițiile
Consiliul Județean aprobă bugetul județului, rectificările, contul de execuție, investițiile și finanțarea instituțiilor subordonate.
Prioritățile structurale sunt sănătatea, drumurile, aeroportul, cultura, serviciile sociale și conectivitatea.
Proiectul noului spital județean este prezentat de administrația județeană drept una dintre cele mai importante investiții strategice.
Performanța bugetară trebuie evaluată prin proiecte finalizate și funcționale. Valoarea finanțării sau semnarea contractului nu reprezintă rezultatul final.
Amenajarea teritoriului și dezvoltarea metropolitană
Consiliul Județean aprobă strategia de dezvoltare și documentațiile de amenajare a teritoriului.
Zona Sibiu–Șelimbăr–Cisnădie–Cristian trebuie planificată integrat în ceea ce privește transportul, locuirea, industria și utilitățile.
Mediașul trebuie consolidat ca pol secundar al nordului județului. Agnita și Valea Hârtibaciului au nevoie de acces, servicii și valorificarea patrimoniului rural.
Zonele montane și satele săsești necesită reguli urbanistice adaptate patrimoniului și riscurilor naturale.
Drumurile județene și transportul public
Consiliul Județean administrează drumurile județene și finanțează modernizarea, întreținerea, podurile, siguranța rutieră și intervențiile de iarnă.
Drumurile trebuie să conecteze cele 53 de comune cu municipiile, orașele, spitalele, aeroportul, zonele industriale și obiectivele turistice.
Transportul public județean trebuie coordonat cu transportul municipal, feroviar și aeroportuar. Rentabilitatea comercială nu poate fi singurul criteriu pentru traseele care deservesc sate și comunități izolate.
Sănătatea și protecția socială
Consiliul Județean finanțează și coordonează infrastructura unităților sanitare de interes județean și instituțiile de protecție socială.
Sibiul are un rol medical regional, iar investițiile trebuie să răspundă atât populației municipiului, cât și pacienților din Mediaș, Agnita, zona montană și județele apropiate.
Prin DGASPC, administrația județeană organizează servicii pentru copii, persoane cu dizabilități, vârstnici și alte categorii vulnerabile.
Cultura și patrimoniul
Consiliul Județean finanțează și coordonează instituții culturale, programe și proiecte dedicate patrimoniului și comunităților.
În 2026, administrația județeană a anunțat finanțarea a 87 de proiecte în domeniile cultură, educație, tineret și sport.
Politica culturală trebuie să protejeze muzeele, bisericile fortificate, patrimoniul rural și arhitectura istorică, nu doar să finanțeze evenimente.
Serviciile publice și cooperarea intercomunitară
Consiliul Județean poate participa prin asociații de dezvoltare intercomunitară la organizarea serviciilor de apă, canalizare, deșeuri, transport și alte utilități.
Cooperarea este esențială într-un județ cu zonă metropolitană în extindere, comunități montane și localități istorice dispersate.
Operatorii trebuie monitorizați prin tarife, investiții, calitate și indicatori contractuali. Cetățeanul utilizează serviciul efectiv, nu arhitectura instituțională care îl administrează.
Fondurile europene și dezvoltarea regională
Fondurile europene sunt esențiale pentru sănătate, drumuri, patrimoniu, energie, transport și dezvoltare rurală.
Sibiul are avantajul unei capacități administrative și economice peste media națională, dar aceasta trebuie demonstrată prin proiecte integrate, nu doar prin absorbție financiară.
Un aeroport modernizat trebuie să asigure rute utile. Un spital trebuie să ofere servicii mai bune. Un drum trebuie să reducă izolarea. Un proiect cultural trebuie să protejeze patrimoniul și să producă acces public.
Evaluare generală
Județul Sibiu dispune de avantaje competitive majore: poziție centrală, autostradă, aeroport internațional, industrie diversificată, centru universitar, patrimoniu cultural, turism montan, agricultură și o identitate teritorială puternică.
Principalele vulnerabilități sunt dezvoltarea inegală dintre municipiul Sibiu și restul județului, presiunea asupra infrastructurii metropolitane, declinul unor orașe mici, deficitul de forță de muncă și riscul comercializării excesive a patrimoniului.
Sibiul nu este un județ lipsit de resurse, investiții sau notorietate. Este unul dintre cele mai bine poziționate teritorii din România.
Problema este integrarea acestor avantaje.
Industria trebuie conectată cu cercetarea și educația tehnică.
Zona metropolitană trebuie conectată prin transport și planificare comună.
Mediașul trebuie consolidat ca pol economic al nordului.
Agricultura și Mărginimea trebuie conectate cu procesarea, gastronomia și turismul.
Bisericile fortificate trebuie conectate cu servicii și comunități vii.
Aeroportul trebuie conectat cu economia și transportul regional.
Performanța Consiliului Județean Sibiu trebuie evaluată prin capacitatea de a administra un județ prosper, dar inegal, de a moderniza sănătatea și infrastructura, de a proteja patrimoniul și de a transforma dezvoltarea municipiului într-un avantaj pentru întregul teritoriu.
Sibiul a demonstrat că patrimoniul poate deveni economie, că industria poate coexista cu turismul și că un oraș de dimensiune medie poate dobândi vizibilitate europeană.
Următoarea etapă nu mai este promovarea potențialului. Este distribuirea lui. Diferența dintre un municipiu performant și un județ dezvoltat va fi stabilită de capacitatea administrației de a extinde infrastructura, serviciile și oportunitățile dincolo de centrul istoric al Sibiului și de zona industrială periurbană.
Dosar IPA
Cronologie
Nu există încă elemente în cronologie.
